Te port în suflet, călător prin vreme,
Și timp nu e, ca să-ți măsoare clipa.
Te port în gând, rătăcitor prin lume,
Și nu e loc, ca să-ți păstreze urma.
Te port cu mine între două morți,
Și viață nu-i, ca să-nfioare firea.
Deschizătură slabă în desișul nopții,
Fărâmă de lumină și de pas,
Fir de nisip ce zgârie trăirea,
Te port în umbra sorții fără glas,
Și cântec n-am, ca să-ți încant iubirea.
Te port în răsflarea întretăiată,
Și tu nu ești,
Nici eu nu sunt.
Te port în gând...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu