Poate nu te întrebi ce este aceea plută de buzunar, dar eu tot am să-ți spun că numesc plută de buzunar ceea ce de fapt ar însemna pluta circumstanțială. Cu siguranță am stins becul în loc să fac mai multă lumină însă, în stângăcia mea de a exprima succint ceva ce as putea descrie în câteva pagini bune, și-n nerăbdarea mea de a posta acest articol nu am găsit o comprimare mai explicită. Cu toate acestea gândesc că...
... atunci când ne naștem, primim trei elemente de bază: un corp*, un timp și un drum, sau mai exact posibilitatea parcurgerii unui drum, în acest interval de timp (pentru a nu se înțelege că mă refer la destin). Încă de când descoperim lumea și existența, ni se inoculează (din mai multe surse) ideea sau imaginea unei linii, a unui drum, etc., pe care o atașăm conceptului de viață. Din acel punct, suprapunem peste concept imaginea unui drum luuuung, care se pierde într-o zonă cețoasă.
Ideea de continuitate ne ajută să parcurgem toate etapele vieții, dar, tocmai această idee ne împiedică uneori să facem față problemelor care se ivesc. Avem permanent impresia că orice obstacol se așează pe acest „drum”, întrerupe definitiv fluența lui. Mulți consideră că... „
nu e normal”, „
asta nu mai e viață”..., dacă permanent apare ceva ce barează continuitatea aceea lină, comodă, plăcută, a drumului. Unii se plâng de orice frunză căzută pe acest drum, spunând că ideal ar fi fost sa fie curat. Alții acceptă frunzele, dar nu și crengile, și vântul și ploaia, copaci căzuți, apă, multă apăăă... „
e totuși prea mult!!!”.
Ce faci când în drumul tău lin și drept apare dintr-o data un crater imens plin cu apă?
Ce faci când apare PROBLEMA...?
Situațiile care nu ne plac, care ne deranjează, care ne fac să simțim disconfort, durere, care par că unesc prezentul cu capătul drumului, și pe care le etichetam cu termenul „problemă”, sunt ca niște lacuri, mai mici sau mai mari, uneori imense, care apar brusc pe drumul drept, fără obstacole, într-o normalitate asumată.
Într-un asemenea scenariu există trei variante (de acțiune/non-acțiune):
1. ocolești lacul.
2. înoți până pe malul opus.
3. rămâi la margine lacului.
Evident, pentru a salva timpul și pentru a continua totuși drumul, cea mai la-ndemână variantă e să te arunci în apă și să înoți. Vitejia de a te arunca poate fi semificativă în primul moment. Unii se aruncă pur și simplu, alții, mai șovăitori intră cu oarece reținere în apă, dar continuă să înoate încet, iar alții nu îndrăznsc decât să-și ude degetele la început, apoi laba piciorului, se retrag, se mai gândesc.. mai bagă și celălalt picior în apă, revin pe mal... Cam asta facem în realitatea cotidiană de cele mai multe ori. Intrăm în „problemă” și ne facem loc spre ieșire, pentru a reveni cât mai repede pe drumul nostru, în diferite feluri.
Situația cea mai gravă e când, obosiți de lupta cu prea multe obstacole, cu factori externi, cu trecerea timpului, ne avântăm dar nu reușim să parcurgem decât foarte puțin. Obosim sau ne descurajăm si începem să ne scufundăm. Ne scufundăm până în momentul în care se întâmplă ceva... accesăm toate resursele interioare pe care le mai avem cu noi, și ne ridicăm la suprafață, măcar pentru a striga după ajutor, sau întâmplător cineva observă că ne scufundăm și ne scoate la suprafață. În lipsa acestor două variante de salvare, ne scufundăm cu regretul că n-am rămas cel puțin pe mal și declarăm capăt de drum acolo, la fundul lacului.
Ei bine, realitatea nu e chiar atât de sterilă. Traversarea lacului ar putea fi făcută cu o plută - pluta de buzunar sau pluta circumstanțială. Porți cu tine permanent o plută sau construiești una la marginea lacului.
A te afunda în problemă nu e niciodată benefic. Poți s-o analizezi, poți s-o măsori prin aproximare, poți prevedea obstacole suplimentare posibile, poți cântări riscul sau pierderile, dar nu de la fundul lacului. E întuneric și rece și nu poți respira... nu ești făcut să stai acolo, nu ți s-au dat în elementele tale de bază opțiuni de viață la adâncime. Traversează apa cu o plută! Pluta ta din ce-ar putea fi construită?
* m-am referit la corp ca un intreg - trup, minte, spirit...
