Întoarce-te!

Întotdeauna am considerat că expresiile „ciorba reîncălzită” și „ce n-ai trăit la timp, nu mai trăiești niciodată”, poarta în ele adevărul. Relațiile pe care le ratezi, nu se mai întorc, pentru că timpul, contextele și oamenii nu mai sunt aceiași. Și cu toate astea, m-a fascinat întotdeauna sentimentul și trăirea specială a „reîntoarcerii”.

Foarte multe potențiale relații eșuează din fașa, datorită unor detalii contextuale. După un timp, uneori chiar ani, începi să te gândești la... „cum ar fi fost dacă... totuși...?”. Argumetele care altă dată au stat la baza refuzului de implicare, par acum puerile sau false, perspectiva pare mai largă, iar contextul e cu totul diferit.
Abia acum începe să-ți sune în minte contra-argumente care aproape te conving ca „n-a fost să fie”.

Oare? Ai ales să spui  cândva NU cu hotărâre, cu argumente și chiar răsuflând ușurat, și acum pui toate astea pe seama sorții, destinului sau întâmplării?

Dacă ai putea sa te întorci, ai face-o?

Am pus întrebarea asta de mai multe ori. Dezamăgirea mea a fost când răspunsul a fost NU (din nou). Deși se gândește și cântărește, alege din nou să rateze? Evident că motivele erau multe și diferite dar, puteau fi impărțite în două categorii: unele bazate pe orgoliu, altele bazate pe teamă amestecată cu rușine.

O relație bună înseamnă potrivire și satisfactie. O relație bună se construiește. O relație bună reprezintă baza vieții tale și promotorul dezvoltării tale de orice fel.
Cât de usor poți găsi relația care să te împlinească? Crezi că merita s-o pierzi poate, pe cea mai bună? De unde știi că n-ai ratat-o cândva? Îți poți permite să te lași condus de orgoliu, de teamă sau de rușine? Ce-ai putea pierde dacă ai încerca să te întorci? Merită?

Întoarcerea este un mare DAR, este darul dat omenirii cu scopul de a corecta efectele vulnerabilități. Întoarcerea e o șansă, o părticică din infinitatea potențialului viitor.

Întoarcerea înseamnă cea mai frumoasă dovadă de prețuire...

Întoarce-te!